Andrea Chis : Deficiențe punctuale ale raportului Inspecției Judiciare privind aspectele semnalate în documentarul Recorder „Justiție capturată”

Îmi cer scuze anticipat pentru lungimea și caracterul ușor tehnic (dar inteligibil publicului larg, sper 🙂 al următorului mesaj, dar am considerat esențial să demontez punctual aspectele semnalate în acest raport.

1) Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secției pentru judecători în ședința din 5 februarie 2026 (minutul 39 și urm.), fiind și unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului.

Atribuțiile inspectorului șef în ceea ce privește rapoartele întocmite de inspecție sunt reglementate în art. 74 lit. l din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că acesta „verifică, aprobă, confirmă sau avizează, în condițiile legii și ale Normelor pentru efectuarea lucrărilor de inspecție, rezoluțiile, rapoartele și celelalte acte întocmite de inspectorii judiciari”.

Așadar, inspectorul șef nu poate întocmi el însuși rapoarte, ci doar le poate verifica și aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori.

2) Inspectorul șef a întocmit raportul în data de 26 ianuarie 2026, dar, înainte de asta, în data de 13 ianuarie 2026, a formulat declarații într-un interviu acordat juridice.ro, din care extrag: „percepțiile și sentimentele au devenit criteriul principal de evaluare a activității unor instituții ori persoane”, „criticile formulate au la bază percepții subiective ale unor persoane care, într-un moment sau altul, au avut tangență cu zona administrativă a justiției”, „responsabilitatea noastră principală este aceea de a acționa prin instrumentele legale pe care le avem la dispoziție, nu doar de a constata sau enunța nemulțumiri. Oamenii așteaptă măsuri, nu doar evaluări declarative”, „atacuri(lor) neexplicate nici azi prin vreun argument din partea unor magistrați, jurnaliști, ori politicieni de vârf.”
Pentru că și-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-șef s-a pus singur într-o situație de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective.

3) Critici punctuale privind conținutul:

3.1. Felul în care au fost stabilite obiectivele: acestea se limitează doar la cele 4 dosare investigate de Recorder, fără a verifica dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată în perioada indicată în documentar, pentru a înțelege dacă este vorba despre probleme punctuale sau sistemice (și aceasta nu doar la instanța analizată). Aceasta în condițiile în care, imediat după stabilirea obiectivelor, raportul afirmă că documentarul vizează cazuri punctuale din care, în mod inductiv, concluzionează că ar semnala probleme sistemice. Cu alte cuvinte, omite cea mai importantă problemă, caracterul sistemic al neregularităților invocate, susținând că nu există, fără nicio verificare în acest sens.

mai mult la :

Lasă un răspuns